LENORE

Din somn Lenore-n zori de zi

Tresare tulburata;

-O,Wilhelm,m-ai uitat?Esti mort?

Veni-vei tu odata?

Iubitul ei lupta sub steag

In vaile boeme

Si nu-i scrisese nici un sir

De-atat amar de vreme.

Tarina si viteazul crai,

Satui de jaf si para,

Au pus razboiului sfarsit

Si pace incheiara.

Si cling! si clang! osti dupa osti

Cu flori impodobite,

In zvon de tobe se-ntorceau

La vetrele iubite.

Era un glas si-un forfot viu

Din plaiuri pana-n vale;

Batrani si tineri ,cu alai,

Le alergau in cale,

Si bucuria stralucea

In ochii tuturora;

Pe Wilhelm insa in zadar

Il cauta LENORA...

Ea alerga in sus si-n jos

Prin gloata de ostire

Nici unul,vai! din cati veneau

N-aveau de Wilhelm stire,

Iar cand, pe rand, trecura toti,

Durerea o infranse-

Tipand se tavali pe jos,

Si planse,planse,planse...

Batrana o gaseste-n drum,

O scutura,o cheama;

Ah! mama,Wilhelm este mort!

E mort de buna sama!

Sa piara lumea! piara tot!

Ar fi cu mult mai bine,

Nedrept si crud e DUMNEZEU,

Amar,amar de mine!

Copila,vino-ti in simtiri!

Fa-ti cruce si te roaga;

Ce face bunulDUMNEZEU

E drept si bine, draga!

-Ah, mama,DUMNEZEU e-n cer,

Si cerul e departe...

Ce bine,vai,mi-a dat in schimb

Pe rugile-mi desarte?

-Copila mea,odorul meu!

Asculta, fii cuminte!

Nu supara pe DUMNEZEU

Cu astfel de cuvinte!

-Ah,mama,mama,e-n zadar,

Si toate sant pierdute!

NIci DUMNEZEU,nici iadul chiar

Nu poate sa-mi ajute!

-Dar, fata,daca te-a uitat

Necredinciosul mire,

Si poate el cu alta azi

Traieste-n fericire?

La dansul nu te mai gandi,

Si-l vei uita cu anii,

Cand el rasplata-si va gasi

In ghearele Satanii!

-Ah, mama,ceea ce-am pierdut

Pierdut ramane,mama!

La ce,la ce m-am mai nascut?

O,moarte,vino,ia-ma!

Miini! in zadar va framantati;

Ochi! in zadar mai plangeti.

Ah, viata mea!Lumina mea!

Apuneti si va strangeti!

-O,doamne,nu te indura

De vorbele-i nebune!

In deznadejdea-i fara frau

Nu stie,vai,ce spune!

Asculta,fata,sfatul meu!

Te du la manastire;

Mireasa fara de noroc

In cer gaseste mire!

-Ah ,mama,ce mi-e cer si rai!

Ah, mama,ce mi-e raiul?

Cu el,cu el e raiu-ntreg

Si faraWilhelm,iadul!

Nici nu mai vreau sa cred nimic,

Nimic din cate-mi spuneti!

Ah,viata mea!Lumina mea!

Strangeti-va si-apuneti!...

Asa se zbuciuma mereu

Si tipa,si blestema,

Rabdarea Domnului cercand

Cu vorbe fara teama.

Si pana-n ceas tarziu de-amurg

Plang negrii ochi intr-una,

Cand stelele pe cer lucesc

Si-ncet s-arata luna...

Auzi....deodata,trap-trap-trap,

Copite bat afara,

Un calaret s-opreste-n drum

Si urca-ncet pe scara...

Lin suna micul clopotel-

Cling-cling-cling fara veste...

Si de la usa,lin de tot,

Vin soaptele aceste;

-Vegheaza inca,draga mea?

Lumina nu e stansa?

Ce face porumbita mea?

E vesela sau plansa?

-Ah,Wilhelm,tu!...Asa tarziu?...

Vai,ce dureri cumplite!

De plans mi-e sufletul pustiu...

De unde vii,iubite?

Noi noaptea doar plecam la drum,

Cand zarile-s senine

Si tocmai din Boemia viu,

Ca sa te iau cu mine!

-Ah,Wilhelm,intra-n casa-ntai,

Vreau sa-ti aud cuvantul.

Vreau sa te strang la sanul meu...

Cum geme-afara vantul!

-Hei,geama vantul,cat o vrea,

Iubita mea,nu-mi pasa!

Fugarul sforaie grabit,

Nu-i chip de stat in casa!

Incinge-te de drum curand;

Te-oi duce-n goana crunta

Si jur ca noaptea asta chiar

Dormim in pat de nunta!

Ah,dar porni-vom chiar de-acum?

Afara-i noapte rece.

Asculta!...clopotul din turn

Vesteste unsprezece!

-E luna sus...Noi si cei morti

Ne ducem iute foarte!

Ca vantul ori ca gandul vrei

Fugarul sa ne poarte?...

-Dar unde-i locul cel faimos

Si patul nuntii cum e?

-Departe...stramt,intunecos

Si nestiut de lume!...

-Vom incapea noi?-Negresit!

Fii gata dar in graba;

Deschis e balul; dupa noi

Nuntasii toti intreaba.

Copila se gati;pe roib

S-avanta cu grabire,

Cu bratu-i gingas incingand

Pe multdoritul mire.

Si hop,hop,fugind cu ei

Fugarul salta sprinten,

Copitele tasnesc scantei,

Si ies vapai din pinten.

La dreapta si la stanga lor,

Pe drumul nins de luna,

Cum zboara dealuri,vai,campii!

Greu podurile suna!

-Ura!...E luna sus...Ura!

Ce repede merg mortii?

Te temi,iubita mea,de morti?

-Ah,nu ...dar lasa mortii!

Hei, unde merge-acel norod

Si corbii,ce s-aduna?

Ce-nseamna ciocli,popi,prohod

Si clopotul ce suna?

Cantari si bocete-n convoi

S-asaman laolalta

Cu jalnicul oracait

Al boului de balta.

-Pe mort lasati-mi-l in drum

Neingropat sa steie,

Veniti la cununia mea

Cu tanara femeie!

Aici,tarcovnic si gropar

Cu cioclii dimpreuna!

Tu, dascal,mormaie un psalm,

Tu, popa,ne cununa!

Dispare carul mortuar...

Cantarile-amutira;

Pe urma roibului fugar

Convoiul lung se-nsira.

Si hop,hop,hop, zburand cu ei,

Fugarul salta sprinten,

Copitele tasnesc scantei

Si ies vapai din pinten.

La dreapta si la stanga lor

Campii,orase,sate,

Si tari,si munti dispar in zbor,

De goana fulgerate.

-Ura!...E luna sus!...Ura!

Ce repede merg mortii!

Iubita mea te temi de morti?

-Ah, lasa-n pace mortii!...

-Te uita! sus pe esafod

Stafii si draci s-aduna,

Si canta si se invartesc

In razele de luna!

Aici, strigoi! aici scripcari!

Veniti sa-ntindem hora;

Eu noaptea asta ma cunun

Cu mandra meaLENORA!

Si toti strigoii-fas,fas,fas-

Alearga pe-apucate,

Zburand pe sus ca-ntr-un vartej

Un roi de foi uscate 

Si hop,hop,hop,fugind cu ei

Fugarul salta sprinten,

Copitele tasnesc scantei

Si ies vapai din pinten.

Cum zboara toate-n departari!

Apar,dispar intr-una!

Orase,sate,tari,si mari,

Si stelele si luna!

-Urra!...E luna sus...Urra!...

Ce repede merg mortii!

Te temi,iubita mea,de morti?

-Vai... las sa doarma mortii!...

-Roib! roib! cocosii canta-n sat...

Miroase-a dimineata...

Roib!roib! zaresc la rasarit

O geana de rosata...

Mireasa mea,cred c-am ajuns!

Santem in dreptul portii,

Si patul nuntii ni-e gatit...

Ce repede merg mortii!

Convoi, si roib, si cavaler

Strafulgera in treacat;

Lovit cu o vergea de fier,

Se frange vechiul lacat;

Aripele batranei porti

S-arunca la o parte,

Si printre cruci,in cimitir

Ei zboara mai departe

Ha!...cavalerul s-a oprit!

Minune blestemata!

Mantaua-i se destrama-n vant,

Bucata cu bucata;

O harca goala-n loc de cap

Ranjeste fioroasa,

Si trupul,in schelet schimbat,

Pe umar poarta coasa...

Tresalta roibul viforos,

Necheaza cu putere,

Pe nari si gura varsa foc,

Si sforaie,si...piere!

Pamant si ceruri gem amar

In ceas de grea manie...

LENORA se framanta greu,

Cuprinsa de-agonie

Acum se strang in cimitir

Stafiile la luna

Si-o hora desucheata-ntind

Si canta impreuna;

Rabdare!Chinul pamantesc

Se mantuie cu somnul;

De bietul suflet ratacit

Indure-mi-se DOMNUL!

   =Balada de BURGER=