Noapte de dragoste cu struguri copți

 MI-aș umple brațele cu struguri copți

Să ies cu ei în calea ta,deseară,

Să facem must în cursu-acestei nopți,

Din măcinarea lor rudimentară.

Te chem la lucru,hai să facem must,

Să împlinim liturgica osândă

Și eu,din palma ta,să vin să-l gust,

Din când în când,în via sângerândă.

Nu-mi trebuie nici traistă și nici coș,

Vreau mugurii de brațe să-mi atârne,

Cu must în viță,sângele să-mi coși,

Mi-arunc,aruncă-ți hainele,în târne.

Ia strugurii și nu te speria,

Trăiește noaptea asta minunată,

Că viespile,ce te-ar îngenunchia,

Se-neacă în mireasmă și se-mbată.

Cu strugurii,în calea ta,alerg,

Să-i așezăm în cele două sârguri,

Într-o aceeași bute fără cerc,

Să facem must și să ți-l beau din sfârcuri.

Sub ochii noștri,strugurii se coc,

Miroase-a frunză verde,care moare,

Miroase-a sânge și miroase-a foc,

Cădem pe struguri copți,din loc în loc,

Și iepurii ne mușcă de picioare.

             =ADRIAN PĂUNESCU=