Pierduta mea iubita de departe,

In saptamana asta cat un veac,

Voiam sa-mi fie rau,un rau de moarte,

S-auzi si sa ma suni sa-ntrebi ce fac

Visam nenorocirea salvatoare

Ce ar putea interveni-ntre noi,

Visam s-auzi ca sunt acel ce moare

Si tu sa-ncerci o cale inapoi.

Cum tot ce-i rau si mi se-ntampla mie,

Ajunge-n buletinele de stiri,

Si orice om,din zvonul public stie,

Voiam sa cad,sa plangi si sa te miri

Nu mi-e prea clar daca doream chiar moartea

Sau ma gandeam ca tu m-ai fi salvat,

Asa precum ne-nlantuieste cartea,

Nevinovata si nevinovat

Stiind ca tot ce fac si spun si stie,

As fi cazut pe-o strada sau pe-un ring,

De un infarc sau de-o lipotomie,

Cu suferinta  mea sa te conving

Dar daca, dupa legile tacerii,

Tu n-ai sa poti acest cosmar sa-l treci?

Mai bine ma opresc si sa nu te sperii

Si sa te pierd,iubita mea,pe veci

Tacuta mea iubita de departe,

In mine insumi s-a-ntamplat ceva,

Mi-a fost atat de rau,un rau de moarte,

Dar nu m-am prabusit,de grija ta

Din egoismul meu fara rusine,

Ma-ntorc,iluminat si nefiresc,

Mi-e rau,de-atata grija pentru tine,

Si trebuie sa supravietuiesc.
                     =ADRIAN PAUNESCU=